27 aprilie, 2010

Ghimpule, nu dezbina AIE, nu dezbina Moldova...

Să vezi și să nu crezi. Luni seara, în studioul ”în Profunzime” a fost prezent președintele interimar al ”tuturor” cetățenilor RM. Atîta doar că cele văzute și auzite pe parcursul întregii emisiuni mi-a lăsat un gust amar și o senzație de dezgust total. Oricît de liberal și luptător pentru democrație nu s-ar declara Ghimpu, mi-a confirmat încă odată că nu merită să conducă un partid liberal și cu atît mault să fie președintele RM (chiar și interimar).
Deci să începem o inventariere a aberațiilor spuse în direct de Gimpu.
1. Prima prostie o spune chiar în startul emisiunii (min. 1 și 27 sec., parte I). Invitație a avut doar Ghimpu de la Medvedev. Invitație pentru cei 70 de ostași nu a avut. Doar o invitație de la ministerul apărării rus către cer din RM. Așadar invitația nu este, doar că este.
2. Min. 2 sec. 55, președintele interimar face o ”simplă” cacofonie, Moscova ca capitală. O nimica toată, e președinte și i se permite...
3. Min. 3, Ghimpu declară că decizia (prima decizie a sa a fost să meargă la Moscova) a luat-o făcînd analize și calcule, dar și știind că nu trebuie să meargă. Mi se pare cam confuză exprimarea...
4. Începînd cu min. 3 sec. 53, Ghimpu pornește sarabanda argumentării modificării deciziei de a merge la Moscova. În min. 4 sec. 20 se întreabă ce să răspundă celor care au suferit în conflictul de pe nistru, apoi celora deportați în Siberia, atinge problema propriului unchi, armata care stă în cetatea lui Ștefan cel Mare. La min. 5, sec. 25 Ghimpu spune un ”Cu toate acestea”, adică nu e totul pierdut, deplasarea este posibilă și la atîtea argumente contra ei. ”Cu toate acestea” fascismul trebuie condamnat la nivel înalt, adică la Moscova. Interesant, unde erau aceste argumente în momentul cînd Ghimpu era decis să meargă la Moscova? Aha, încă nu erau născocite. Am înțeles.
5. Min. 5, sec. 45, aduce aminte că nu există o invitație ca să participe ostașii (disconsiderînd invitația de la minister la minister, vorbește comandantul suprem).
6. În min. 6, își face griji că un soldat ar putea fi nepotul unui veteran din armata română... Poate ne luăm ostași din Africa, neafectați de nici un regim și fără riscuri de divergențe, stimate președinte???
7. Min. 7. Era dispus să facă deplasarea în ideea unei reconcilieri, doar că ostașii nu au ce căuta acolo, că vezi Doamne, atunci armata noastră nu exista, bla, bla, bla...
8. Min. 8. Ghimpu invocă aspecte tehnice ale invitației. El a fost invitat acu 3 luni și a avut timp să se pregătească iar armata a fost invitată recent și nu reușește să se pregătească. Mamăăăă cîtă grijă de la comandantul suprem pentru cei 70 de ostași. De parcă acești ostași au fost recrutați aseară... Ca să arate că are și logică de comandant suprem, trage concluzia că dacă ministerul rus a trimis invitația la sfîrșitul lui martie, înseamnă că ei nu au avut intenția să invite armata. Și că posibil venirea celor din Mare Britanie și alții i-au făcut pe ruși să ne invite. Suntem cumva membri NATO și nu știu eu, ca să-mi pot explica imortanța care o dă Ghimpu armatei RM? E destul de greu să înțelegem care din aceste argumente totuși este cel decisiv în nedeplasarea ostașilor. Apelarea la cît mai multe argumente nu înseamnă neapărat să și convingi, Ghimpule.
După cum vedeți, frecvența prostiilor (părerea mea) expuse de ”El Prezidente”, sunt cam una pe minut. Ce performanță. Pare să-l bată pe însăși Voronin. Incredibil.
Nu vreau să exagerez și să devin cronicarul acestei ediții a emisiunii. De aceea vă propun să urmăriți emisiunea și să vă convungeți de ceea ce eu sunt bolnav deja...
Voi relata doar cîteva concluzii în linii mari.
Cît de ușor crede Ghimpu că era bine cu decizia luată de el, și că intenția AIE e ”a apărut această problemă”.
Cu cît sarcasm spune președintele, ”eu, dacă este alianță, m-am supus alianței” (de a merge și ostașii la Moscova), ”bine, eu mă conformez, dar atunci, eu, modific și eu decizia mea, merg ostașii, nu merg eu...” CÎt de mult s-a conformat alianței și a fost alături de ea dacă imediat vii cu condiții la deciziile luate. În mare Ghimpu declanșează cu cei din alianță și cu toți noi un joc de-a șoarecele și pisica. Voi așa, ok, eu mă conformez, dar eu așa. În plus are tupeul să declare că cei trei lideri nu au zis nimic atunci cînd el și-a dat acordul și condițiile cu ele, ca din presă să deducem că toți cei trei au încercat , încearcă și vor încerca să-l convingă pe marele președinte să revină la decizia inițială, nu la una total nouă pentru măria sa.
La întrebarea dacă se poate reveni asupra deciziei, Ghimpu scapă păsărica din gură și divulgă subtil (crede el) marea indignare. Că chipurile treaba cu ostașii s-a făcut ca o comandă și nu ca o invitație de la stat la stat, adică Medvedev să invite pe Ghimpu cu tot cu cei 70 de ostași, dar s-a mers ca o comandă, aici atenție, ministrul miniștrilor (s-a temut să spună prim-ministru) dă comandă să se meargă. Tot atunci spune și o tîmpenie cît el de mare. Adică e ca pe timpul uniunii sovietice, cum adică noi nu suntem stat, nu există președinte???...
După cum vedem clar dacă am privi și cu juma de ochi, președintele nostru e frustrat că în această țară se iau decizii care nu poartă semnătura și acordul lui. Și ce dacă o țară este condusă de guvern, respectiv de prim-ministru și miniștri. La ce bun mai are PL-ul ministru al apărării dacă el primește indicații de la prim-ministru și nu de la președinte. Asta nu e bine pentru Ghimpu, pentru PL.
Cred că sunt prea multe lucruri urîte și prostește spuse de Ghimpu, atît în această emisiune, cît și în multe altele, să le spunem pe toate. Dar Ghimpu rămîne Ghimpu, un egoist al propriilor gînduri, oricare ar fi ele, un incompetent politician, ce nu merită nici la nivelul călcîilor să ne fie președinte, fie și interimar. Mai clar spus, i s-au prea copt harbujii.
Am senzația că în 2009 am scăpat de dracu și am dat peste o rudă îndepărtată d-ea lui (ca să nu spun că am dat peste tată-su).

Părerea mea este că atîta timp cît trăiește cel puțin o persoană care a luptat în acel război, ea merită să fie mulțumită și apreciată prin participarea la eveniment.

Amintirea sutelor de mii de eroi e mai importantă decît orgoliul unui Ghimpu (fie și președinte).

P.S. Dă-i Doamne minte că nu știe ce face.

24 aprilie, 2010

Ce-aș face dacă aș fi ministru de interne...

Scriu acest articol mai mult pentru că tema MAI, în ultima vreme (de cînd e guvernarea), e foarte frecventă. Uneori creînd impresia că se exagerează. Dacă ne gîndim că evenimentele din aprilie 2009 a scos MAI din zona unui simplu minister, iar o etichetare nouă e cam dificilă, un nou articol pe această temă nu strică.
În aprilie 2009, de opt ai de altfel, MAI era o afacere de familie, acționar majoritar fiind clanul Voronin, și o droaie de acționari minoritari, dar plini de tupeu, mult peste capacitatea lor intelectuală (Papuc&Co, Gurbulea, Zubic, etc). Aprilie a făcut din MAI scutul după care s-a ascuns rușinor puterea totalitară și sabie care a omorît, rănit, înjosit, dezbinat o țară. O țară și așa dezbinată de sărăcie, prostire, mințire, izolare. Grav e faptul că scutul și sabia, în aprilie 2009 au fost ținute și aplicate de MAI-ști care mai de care. Cursanți de la Academia de Poliție - mulți și nepregătiți și neexperimentați, colaboratori cu ani vechime, cu experiență dar lași pînă la epuizare, slugoi de interese la îndemîna celor din vîrful piramidei. Cu siguranță că au existat și persoane demne de apreciere și stimă, dar cred că numărul lor nu schimbă deloc coloratura și duhoarea MAI-ului de atunci.
Din toamna anului 2009 avem o nouă guvernare, de alianță, liberală și democrată. Apare o întrebare firească. Cum este MAI ssub noua guvernare??? Ok, ministru nou avem, mai departe... Ideea eliberării tuturor și angajărilor noi iese din limitle legale. Cum facem ordine eficientă. Și aici vin să aduc cîteva idei și recomandări personale.
1. Era odată un detector de minciuni. Vezi http://m.protv.md/sport/social/adevarul-costa-1500-de-lei-doar-la-detectorul-de-minciuni.html. Culmea e că aparatul se află la cei de la MAI. Eu ca ministru de interne aș apela la maximum la acest aparat în depistarea celor implicați, responsabil și vinovați de cele întîmplate în aprilie 2009 și cel puțin în perioada 2001-2009. Pentru persoane particulare poate servi contra 1500 de lei și pentru adevărul unui stat nu?
2. Instalarea dispozitivelor de urmărire a traseelor la toate mijloace de transport din cadrul MAI. Aceste dispozitive transmit prin satelit 24 din 24 traseul facut de mijlocul de transport. Asta ar duce în primu rînd la eficientizarea muncii angajaților MAI și la eficientizarea cheltuielilor. Mă pun des pe gînduri momentele în care văd echipaje mobile ale MAI care - stau pe marginea drumului iar în mașină, cineva doarme, altul vorbește la telefon, - patrule care trec prin parcuri, numără mașinile intrate încălcînd legea, și pleacă mai departe. Sau echipe ale poliției rutiere care opresc ce vor, cînd vor și unde vor. Și mai mult mă deranjează replicile rutierilor, ”dacă doriți să propuneți altă soluție , noi ascultăm...”
Instalarea în toate mașinile poliției rutiere aparate de înregistrare audio și video. Pînă și cei din România au recurs la acest mod de transparență a poliției.
3. Revizuirea radicală a criteriilor de angajare în MAI și salarizarea pe măsură. Am avut ocazia să mă conving cum se prezintă un polițist (rutier și nu numai) din România, Italia și Franța. E o plăcere să ceri ajutor, te simți relaxat și sigur cînd răspunzi la întrebări, ți se zîmbește și ești tratat cu respect. Așa arată carabinierii italieni http://www.google.com/images?hl=ro&q=carabinieri&lr=&rlz=1R2GGLL_ro&um=1&ie=UTF-8&source=univ&ei=LjTTS9vVOISaOKbypPYN&sa=X&oi=image_result_group&ct=title&resnum=5&ved=0CDUQsAQwBA
Mergeți în fața MAI și vedeți cum aratț cei de la noi. După mine, nici nu merită să fie numiți carabinieri.
Și totuși recunosc că cele expuse mai sus fac parte dintr-un scenariu optimist și aproape de ideal. Recunosc că în situația tării de azi, a componenței AIE și alți factori, recomandările de mai sus mai au de așteptat. Dar așa cum copacul îndură decenii pentru a-i fi admirată grandoarea, și noi trebuie să ne păstrăm idealurile și să tindem zi de zi spre ele.
P.S. Aștept ziua în care voi privi cu încredere, dacă nu cu admirație, spre instituția numită MAI.

22 aprilie, 2010

Chirtoacă, ești un bîrfitor de doi bani. (Nu știu, zic și eu...)

Nu e un secret pentru nimeni că PL-ul, prin conducătorii lor marcanți, cu orice ocazie lansează croșeuri în direcția PLDM. Uneori aceste atacuri sunt subtile și susținute de niște argumente mai mult retorice decît motivate. Alteori însă cei de la PL (Ghimpu și Chirtoacă) se cred Atotputernici și lansează acuzații peste acuzții. Cel mai rău e că sunt niște imense aberații. Dar ce mai contează că o acuzație e o mare aberație atîta timp cît scopul este să șifoneze imaginea PLDM și mai ales a liderului acestui partid, Vlad Filat. Această părere o am demult, în seara asta însă mi s-a umplut paharul. Si nu am de ales, sunt nevoit să-l torn amabil în capul celor de la PL, dar mai ales în capul lui Chirtoacă.
Deci cum am scris mai sus, Dorinele (suntem de-o vîrstă) ești un mare bîrfitor. N-ar fi mare fleac dacă ai fi un bun primar, dar nu ești, dacă ai fi un bun lider de partid, dar nu ești. Și atunci alegi să fii un mare bîrfitor. Rușine.
Pe la ora 20 fără un sfert priveam Jurnal TV, printre invitați fiind Chirtoacă, marele primar și un reprezentant al MAI. Moderatoarea anunță că mai e puțin pînă la finele emisiunii după care urmează o intervenție fulger al lui Chirtoacă. Omul zice că vrea să mai anunțe despre o oarecare știre. Omul vroia să anunțe că prin nu știu ce coincidență aderarea unei organizații teritoriale PSD la PLDM, conducătorul căreia se numește Cociorvă, la scurt timp la Chișinău alt Cociorvă este numit în funcție importantă în MAI. Intervine reprezentantul MAI, care îi răspunde oarecum lui Chirtoacă, că cele doua lucruri nu au nicio tangență. La care Chirtoacă se scuză lamentabil spunînd că nu știe dacă e sau nu adevărat și că a spus doar ce a auzit.
E ceva vreme de cînd reprezentanții PL-iști, invitați fiind la emisiuni radio sau tv și exprimă o poziție sau alta, insistă vehement și îndelung că aceasta sau alta este poziția PL, a deputaților PL, a susținătorilor PL. De ce oare în cazul de nostru Chirtoacă nu a subliniat că el personal nu știe, că conducerea PL-ului nu știe, deputații și miniștrii PL nu știu, susținătorii PL nu știu, și că toți au spus și ei din cele auzite, adică bîrfe.
Jucați urît dragii mei de la PL. V-ați folosit de imaginile din aprilie 2009 pentru a vă face campanie de PR pe seama suferinței și fricii tinerilor. Dacă tot erau vitale acele imagini, de ce au fost prezentate de către primarul capitalei, tot el vice la PL și presedintele parlamentului, tot el președintele PL. O faceți pe deștepții prostindu-i (credeți voi) pe ceilalți.
Am spus-o și o mai spun, Moldova are nevoie de un ”PL”, nu însă condus de un ”Ghimpu și Chirtoacă”. Mă pun pe gînduri cei ce strigă ”bravo Ghimpu, bravo Chirtoacă”. Voi măcar știți ce lăudați sau vă bazați pe prima impresie?


P.S. Dorine, e sau nu coincidență că mulți îl cred pe Primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, homosexual? Ce zic liderii PL? Dar tu? E ceea ce ai auzit sau.......?

20 aprilie, 2010

Prostia la loc de cinste (în centrul capitalei)






















Aceste imagini sunt făcute între străzile Pușkin și Bănulescu Bodoni, mai jos de parcul Mitropoliei. Deci în buricul tîrgului. Oare ăsta să fie motivul pentru care ”boss-ul” localului și-a permis să dea sute de euro pe un panou pe care limba rusă e respectată iar limba română este hulită. Tare mă tem că proprietarul este interesat de profit cît mai mare și deloc de respectarea limbii române. Așa se face că ”n” persoane cu bani își deschid afaceri prin care interacționează direct cu societatea și de sine stătători și nesiliți de nimeni își dau în vileag nivelul culturii generale sau mai bine spus lispa acută de cultură și abundența inculturii. Cu toate astea, clătitele se coc, clienții le mănîncă, patronul își numără profitul iar limba română este ignorată, jignită, batjocorită. La fel de mult mă simt și eu ingorat, jignit și batjocorit. Și asta pentru simplul motiv că mă consider și sunt român, vorbesc pe bune limba română. Respectul pentru ceea ce sunt și ceea ce vorbesc mă face să mă revolt pentru că alții calcă în picioare onoarea multora dintre noi, limba română.

01 aprilie, 2010

Ce se poate spune și mai ales ce se poate face???

Chiar dacă acum se vorbește tot mai intens de evenimentele din aprilie, trecut, azi mi-a sărit în ochi ceva la care pe moment nu aveam cuvinte. Nu am putut trece fără să fac cîteva poze și fără să scriu acest post. Dovada este și data ultimului post. Recunosc că cea mai la îndemînă scuză este lipsa timpului. Azi însă, am rupt de unde am putut și cam în grabă pun întrebarea din titlu. Iată și pozele.





























Toată lumea își aduce aminte de întîmplarea din Parcul Central în care a fost implicată Biserica din imagini. Iar astăzi aceste lucruri pot fi văzute fără nicio sinchiseală.
Eu mă întreb, de ce avem nevoie de biserică (mai ales cea cu pricina)? Ca să creeze tensiuni între religii și etnii?
De ce avem nevoie de justiție, dacă nu rezolvă odată și bine cazuri ca astea?
Nu știu cum alții, dar eu am senzația că biserica cu pricina și multe altele s-au transformat încet și sigur în niște secte ce manipulează grupuri de oameni în cu totul alte interese decît cele religioase. Amintiți-va de cazul redacției timpul și atacul cu ouă. Acum conflictul cu evreii și religia lor.
O altă întrebare ar fi, cîți dintre noi care se considera creștini se regăsesc cu acțiunile acestor biserici, cu comportamentul IPS Vladimir din ultimii ani.
Ne considerăm creștini, mergem la biserică, ne rugăm, aprindem o lumînare, donăm bani și ne trăim viața de parcă totul e așa cum trebuie să fie. Pe cine mințim însă cînd închidem ochii la mizeria în straie bisericești (cum vi se pare ca un preot să conducă și o firmă de rent a car, vineri îl plătești pentru mașină iar duminică îi săruți mîna la slujbă).
Sa știți că am intrat pe cîteva sait-uri cu Dor Le Dor, fără să văd creun pericol la adresa integrității mele religioase. De ce atîta grijă din partea bisericii. Mult mai multă decît fată de proprii enoriași.
Păcat, mare păcat.
Ce a devenit biserica în RM, IPS Vladimir...??? Ce ați devenit dumneavoastră...??? Noi ce trebuie să devenim...???
P.S. Mai avem nevoie de (o astfel) de biserică??? Aștept păreri sincere.