Chișinăul e în ceață, Moldova e tîrziu în toamnă...

Mulți dintre noi ar fi vrut ca ziua de 10 noiembrie să devină una istorică. Sunt destui care o vor mai puțin. Cei din urmă o vor (mai puțin) din diferite motive. De la primele ore însă, ziua de azi a ales să fie în plină ceață, la propriu și la figurat.

Aseara la ProTv, cei patru lideri ai alianței au arătat a cîta oară că bîrfele privind fragilitatea AIE sunt pure speculații. După părerea mea, cei patru nu-și doresc alegeri anticipate din motive diferite. Firesc, se poate spune la prima vedere, doar fac parte din patru partide doferite.
Cineva vrea să ducă la bun sfîrșit mandatul de premier cu realizările de rigoare, chiar dacă indirect ar recunoaște astfel, că a acceptat într-o anumită măsură mult discutatul șantaj de altădată din interiorul alianței.
Cineva nu vrea anticipate pentru a nu fi pus în postura de a demontra afirmațiile că dacă nu ar ieși din birou ar acumula cel puțin 15 %, chiar dacă e conștient de propria exagerare.
Cineva nu vrea anticipate pentru că astfel s-ar nărui visul său de două vieți politice (din prima dezertînd deja, pentru a fi rege-n cea de-a doua) de a fi președinte de țară. Dovadă fiind mesajul strecurat pe panoul în care cel din urmă face publicitate unei mărci de ochelari. Se mai spune că un alt motiv ar fi șocul suferit în momentul aflării rezultatelor unui sondaj de opinie ce transformă formațiunea dintr-o scară sub prag altădată, într-o scară cu cel puțin patru praguri. Deci e nevoie și de timp să înveți să mînuiești o scară cu patru praguri după ce ai făcut prostată stînd pe una sub praguri.
Și în cele din urmă, există cineva care nu vrea anticipate penru că foarte mult i-ar place să țină în mînă biciul parlamentului în următorii 4 ani. Nu de alta, dar atîta satisfacție poate oferi mîngîierea haitei de drăcușori din opoziția actuală, încît nici nu știi de unde să începi, de la 1 spre 48 sau invers. În același timp însă s-ar pomeni în situația de ”a fi dat mîna cu dracu” pentru ”a pune mîna pe taică-su”.


Cît despre cei care nu vor ca atît 10 noiembrie 2009 dar și altă dată din viitorul unei luni să devină istoică, se poate discuta mult și bine. Pe de o parte, sunt cunoscuții locuitori ai ”comunalcăi” de tip Voronin. Aici lucrurile sunt în ceață de multă vreme. O ceață specifică doar lor. E vorba de lipsa circumvoluțiunilor de pe propriile creere sau prea cenușiile circumvoluțiuni de pe creerele unora dintre ei. Pe de altă parte, sunt cei care indirect sunt susținătorii alianței, dar (există un mare și incomod ”dar”) au complexul Lupului mioritic.
E vorba de același lup, care ani în șir ataca cu nemiluita pe toate căile posibile în RM, bietele oițe, nici măcar bîrsane și nici năzdrăvane. Și cum le-ataca,/ mi le sfîșia,/ cu poftă le jumulea,/ la prănz și cină mi le îmbuca. Și cînd într-o seară,/ mi se răsculară/ bietele oițe/ pe-ale capitalei ulițe,/ brusc că năvăliră/ ”scut” și ”fulger” fiară,/ de mi le snopiră,/ unele muriră/ iar de la balcoane,/ de la deal și vale,/ ”Cioara” bea rachiu din ploscă,/ ”Lupul” fumegă din pipă. Mioriță laie, laie bucălaie,/ de trei zile-ncoace/ gura nu-ți mai tace,/ Lupul și cu Cioara,/ toți de condamnară/ la tunelul morții,/ cu mascați și porții/ de picioare, bîte,/înjurii urîte.

Așa că îi înțeleg foarte bine pe cei ce nu-și doresc ca ”Lupul” să devină președinte.

A remarcat cineva că în timp ce statele europene și americanii nu dorm nopțile de calcule și analize ce dovedesc relansarea economică, cîteva tări de prin estul europei și occidentul sovietic se întrec în spectacole electorale de-ți vine să te muți în primul hotel din univers, oricît de scump n-ar costa asta.

P.S. Am încredere în Dumnezeu, pentru rezultatul alegerilor repetate din RM.