Citeva ore in orasul european - Iasi

Voi incepe articolul de azi cu momentul in care am coborit din microbus, chiar in fata corpului A al Univ. Al. I. Cuza, Iasi, miercuri, 1 octombrie. Din start o imagine plina de emotii si amintiri, sute de studenti, romani si nu numai, misunau ca un furnicar in acea zona. Nimic iesit din comun, 1 octombrie este startul anului universitar.

Apoi am coborit Copoul pina linga sediu Romtelecom din Iasi, pentru a ma intilni cu o persoana si a-i transmite niste acte (motivul vizitei mele la Iasi). La fiecare citiva pasi observam cite o noua schimbare sau noutate ce face si mai european Iasul. Intersectii altadata lasate la mica intelegere dintre pietoni si soferi (ma lasi sa trec, treci da' mai repede, mai asteapta ca eu ma grabesc...etc), acum sunt dotate cu semafoare cu cronometru. La fiecare pas sedii de banci straine care mai de care (Pireus Bank, WolcsBanc, etc). In intersectiile mari si pe bulevarde, unde si unde cite un agent al politiei rutiere, supravegheaza buna desfasurare a traficului rutier si evitarea icalcarilor de natura rutiera.
In circa 15 minute, cit l-am asteptat, s-a intimplat ceva in acelasi timp normal si la fel de inedit. Mai intii s-a apropiat un barbat (care clar lucru, nu era iesean) si m-a intrebat daca sunt din Iasi, la care atrebuit sa raspund cu "partial", datorita studentiei mele iesene. Dupa care m-a rugat s-al lamuresc cum poate ajunge la biserica "Trei Ierarhi". L-am lamurit, moment in care am retraiti starea anilor 1997-2004, in care chiar am fost iesean. Un pic mai tirziu o domnita m-a rugat, la fel de politicos ca barbatul de mai sus, sa-i spun unde se afla statia de transport in comun spre zona "Tudor Vladimirescu". I-am aratat si m-am simtit si mai iesean, chiar daca aveam nici o ora de cind ma aflam in Iasi, dupa circa patru ani de zile. In acelasi timp atentia mi-au atras-o niste cosuri de gunoi (vezi foto) care (ca sa vezi sunt de culoare verde) sunt destul de incapatoare pentru potentialul de producere a gunoiului intr-o zi, usor de manevrat la golire, si cel mai important, au o frecventa foarte buna. Adica, practic, fiecare stilp are cosul sau. Un mare NO COMMENT pentru cosurile aparute recent prin Chisinau.















A trecut intilnire cu partenerul roman si a inceput o mica plimbare prin centrul Iasului...
Ajung in Pata Uniri, in care dau intrarile a trei mari hoteluri, Astoria, Traian si Unirea.
Schimbari cu iz european si cu stil in ceea ce priveste amenajarea. Scaune combinatie intre metal si lemn, alaturi (din ambele parti) cosuri de gunoi, in care poti arunca gunoiul fara sa te ridici de pe scaun. Afara soare iar in parc functiona havuzul. Pozele va rog...















Dupa o mica pauza in Piata Unirii, a urmat o plimbare pe strada Stefan cel Mare, pina la Palatul Culturii si inapoi. Parcurgind acest traseu, am trecut prin fata Primariei Iasi. De asemenea functiona un havuz dragut, la intrare un agent de ordine, iar in fata primariei un grup de femei munceau atent la amenajarea unei parcele de pamint cu flori...
Dupa plimbare am petrecut ceva timp printre niste buticuri de carti vechi si mai noi. Nu inainte insa de a intra intr-o banca pentru a schimva niste valuta in roni. Inafara de roni, in banca, am primit din plin amabilitatea si disponibilitatea personalului (nu ca la noi, unde daunazi a trebuit sa astept ceva timp in fata ghiseului pina cind nesimtita din fata mea sa termine discutia telefonica cu cineva). Am trecut si prin citeva librarii (Junimea, Casa Cartii). Nu de alta, dar i-am promis sotiei (profesoara de limba si literatura romana) ca-i aduc cel putin cite o carte de Limba si Literatura Romana si Literatura Universala. Fiind dintr-o promotie recenta, are pretentia sa predea materie de calitate si actuala, criticind dur calitatea manualelor de la noi. In cele din urma se facu amiaza. Am stat la o cafea cu un bun prieten din studentie. Ne-am spus cele nestiute iar la orele 14.00 urcai in microbus si pornii spre Chisinau. Pe tot parcurul aflarii mele la Iasi am simtit cum factorul Uniune Europeana acopera viata de zi cu zi a Iasului. Am vazut lume cu comportament de adevarat european.
Pe scurt, pentru citeva ore m-am aflat in Uniunea Europeana. Nu ca mi-ar lipsi dar a fost o revenire plina de satisfactie si de emotii placute.

P.S. Despre locul unde am revenit din deplasare va las pe voi sa scrieti in comentarii...

Amploare si calitate !!! Start PLDM.

Eu si al meu Rocco

Despre prepelite...

Prepelita este o pasare salbatica de mici dimensiuni, ceva mai dezvoltata decat porumbelul domestic. Ea poate fi intalnita in Asia, Europa, Africa, Australia si America de Nord. Este migratoare. Chinezii au reusit s-o domesticeasca, in urma cu peste o mie de ani. De la acestia au importat-o japonezii, care au trecut la inmultirea si perfectionarea ei, astfel incat pana in zilele noastre s-a ajuns la o adevarata industrie de mare importanta economica. Daca prepelita europeana mai este inca migratoare, produce si cloceste, o data pe an, pana la 12 oua, cea japoneza produce anual peste 250 de oua, insa nu mai are aptitudini de zbor si nici nu cloceste.

Datorita carnii lor delicioase, aceste pasari de crescatorie au devenit din ce in ce mai cautate. Dar nu numai atat. Carnea si ouale de prepelita sunt recunoscute si pentru efectele benefice din punct de vedere medical. Efectul tamaduitor al oualor de prepelita este dovedit, dupa zeci de ani de cercetari, de catre medici din diverse tari. In urma cercetarilor si a experimentarilor in clinici si in sanatorii, s-a constatat ca, fata de oul de gaina, cel de prepelita contine de cinci ori mai mult fosfor, de sapte ori si jumatate mai mult fier, de sase ori mai multa vitamina B1 si de cincisprezece ori mai multa vitamina B2.

De asemenea, contine intregul complex de vitamine A, B, D3, E, plus calciu, zinc, sulf si potasiu. Oul de prepelita revitalizeaza organismul uman de orice varsta, regleaza si imbunatateste activitatea aparatului circulator, a digestiei, amelioreaza respiratia si functia reproductiva, actioneaza pozitiv asupra creierului, asupra sistemului limfatic si al celui imunologic. Se folosesc benefic in perioada pre si postnatala, ca si dupa interventii chirurgicale si radioterapii. Formeaza neuronii din sistemul nervos central la copii si intarzie procesele degenerative de imbatranire.

Sunt recomandate doua tipuri de cura cu oua de prepelita:

1. CURA DE 120 DE OUA - pentru hipertensiune arteriala, ulcer, tulburari digestive, conjunctivite, urticarii, tuse convulsiva, catalizarea procesului de dezvoltare a copiilor, cu tot ceea ce implica acest proces.

2. CURA DE 240 DE OUA - pentru TBC, afectiuni hepatice, renale, diabet zaharat, alergii, astm bronsic, anemie, impotenta, guta, migrene, neurastenie, obezitate; dizolva depunerile de colesterol si impiedica formarea altora, previne arterioscleroza, regenereaza sistemul nervos etc.

Cum se deruleaza un asemenea tratament?

Ouale se administreaza dimineata, in loc de cafeluta (la care trebuie sa renuntam in timpul tratamentului, pentru acel moment al zilei), inainte de micul dejun. Este recomandabil sa fie inghitite crude si cu galbenusul intreg, fara sare, zahar sau substante aromate. Pentru ca e mic, eu il sparg intr-o lingura de supa, lasandu-l sa alunece de la baza limbii catre esofag. Persoanelor care nu suporta aceasta maniera le recomand amestecul cu miere de albine sau pulpa de fructe. Micul dejun se va servi dupa aproximativ doua ore, acesta fiind alcatuit, de preferinta, din hrana rece. In cazul unor boli digestive sau al anemiilor severe, micul dejun se poate servi la o jumatate de ora dupa administrarea continutului oualor. In timpul tratamentului, consumul de alcool (bauturi alcoolice) reduce efectele terapeutice cu cel putin 50%.

Cura cu oua de prepelita :

- ulcer 120 bucati ;- tulburari digestive 120 buc;- arteroscleroza 240 buc;- astm bronsic 240 buc;- anemie 240 buc;- scleroza coronanina 240 buc;- colesterol 240 buc;- hipertensiune 120 buc;- rinichi 240 buc;- diabet 240 buc;- tbc 240 buc;- migrene 240 buc;- nevroze 240 buc;- boli de ficat 240 buc;- potenta 240 buc;

Actiuni terapeutice :

- normalizarea activitatii inimi;- vindeca bolile de rinichi si ficat;- ajuta digestia, regleaza secretia acizilor din stomac, vindeca spectaculos ulcerul;- întareste memoria;- sporeste rezistenta adultilor constrânsi sa urmeze un regim alimentar;- stimuleaza cresterea si dezvoltarea organismului la copii;

Tratamentul se poate relua dupa trei saptamani de pauza - la adulti, iar la copii - dupa doua, trei luni.
Exista mai multe scheme (grafice) de tratament, in functie de varsta, de afectiuni si - de ce nu - de recomandarile medicului curant. Este foarte important sa se consume oua proaspete:
1. Cura de 60 de oua in 30 de zile, pentru copii intre un an si trei ani: se pot administra cate doua oua zilnic.
2. Cura de 60 de oua in 20 de zile, pentru copii intre 4 si 7 ani: se adminsitreaza cate trei oua zilnic.
3. Cura de 90 de oua in 30 de zile, pentru copii intre 8 si 10 ani: se pot administra cate trei oua zilnic.
4. Cura de 120 de oua in 32 de zile, pentru copii/ adolescenti intre 11 si 15 ani:
In primele patru zile - cate trei oua /zi; Intre a 5-a si a 30-a zi - cate patru oua/zi; In a 31-a zi - trei oua, iar in a 32-a zi - un ou.
5. Cura de 120 de oua in 26 de zile, pentru adulti si adolescenti intre 16 si 18 ani:
Se respecta schema de mai jos, doar ca in a 25-a si a 26-a zi se iau trei, respectiv doua oua pe zi.
6. Cura de 240 de oua in 50 de zile, numai pentru adulti:
In primele doua zile - cate trei oua pe zi; In a treia zi - patru oua pe zi; Incepand cu ziua a patra, pana in a 48-a zi inclusiv - cate cinci oua pe zi; In a 49-a zi - trei oua pe zi; In a 50-a zi - doua oua pe zi.

Exista si o reteta pentru impiedicarea calvitiei (chelirii) si a regenerarii firelor de par slabite:
Se iau 10 galbenusuri de ou de prepelita si se amesteca pana la omogenizare cu laptisor de matca (doua fiole), o lingurita de miere de albine si putina drojdie (un varf de cutit). Se lasa la dospit, intr-o incapere bine incalzita, timp de 24 de ore. Se spala parul in fiecare seara si, dupa uscare, se pensuleaza pielea capului pe carari formate cu pieptenele din cinci in cinci milimetri, daca nu ne permitem sa ne tundem de tot. Peste noapte, capul se acopera cu un prosop curat. Dimineata se spala, de preferinta cu ceai de musetel. Solutia ramasa poate fi pastrata la rece, in frigider, pana la consumare.

Retete culinare

Prepelite inabusite

Ingrediente: 4 prepelite, 4 foi de vita, 4 felii de slanina, sare, o lingura unt, 2-3 rosii, 1 pahar vin, o foaie dafin

Mod de preparare: Se curata prepelitele. Se sareaza, se pune ficatul inauntru, se inveleste fiecare prepelita cu o foaie de vita, apoi cu o felie de slanina cat mai subtire, dar destul de mare ca s-o acopere, se leaga cu ata. Se pun intr-o cratita cu o lingura de unt, in care s-a prajit mai intai o ceapa tocata. Se adauga 2 rosii rupte in patru, un pahar de vin, o foaie de dafin; se acopera si se lasa 15 - 20 minute sa fiarba inabusit in sos scazut. Se pun repede pe o farfurie, se strecoara sosul deasupra.

Prepelite la frigare sau la gratar

Pentru 6 portii: 3 sau 6 prepelite, tot atatea felii de slanina proaspata, 30 g unt, piper pisat, sare, 6 felii de franzela pentru crutoane.

Prepelitele se prepara proaspete. Se jumulesc, se parlesc la o flacara, se sterg, se scot intestinele si plamanii care se arunca, oprindu-se numai ficatul care se introduce in prepelita curatata. Se sareaza si se pipereaza putin, apoi se inveleste fiecare prepelita mai intai in frunza de vita unsa cu unt, si apoi peste aceasta cu o felie de slanina taiata foarte subtire si lata (eventual batuta putin), care sa cuprinda in intregime prepelita. Se leaga cu ata sau se fixeaza cu scobitori, se infig pe frigare si se frig pe gratar incins sau pe jar de carbuni, rotindu-se in timpul frigerii. Dupa ce sunt fripte, se scot de pe frigare, se inlatura apoi ata, slanina si frunza, iar prepelitele se aseaza pe crutoane de paine prajite in unt sau pe gratar. In lipsa de slanina si de frunza de vita, prepelitele pot fi invelite cu hartie pergament unsa.

Prepelite cu smintina

Componente: 6 prepelite, 1 lingura de unt, 1 ceasca de smantana, 1 lingura de faina, sare

Preparare: Spalati si taiati prepelitele pe lungime. Acoperiti-le si lasa-ti-le 15-20 minute. Apoi frigeti-le cu unt. Puneti smantana care a fost bine amestecata cu faina si adaugati 1-2 linguri de apa, sare si fieribeti 15-20 minute. Serviti cu mamaliga calda.

Salata de somon marinat (si oua de prepelita)

Ingredinte: 600 gr file de somon, 1 lamaie verde, 1 lamaie galbena, coriandru, arpagic, sare, piper, 4 lingurite de ulei de masline, 1 castravete, 8 oua de prepelita, smantana

Mod de preparare: Somonul se taie in felii subtiri. Peste se pune coriandru, castravetele tocat marunt, si arpagicul. Sucul de la lamai se toarna peste somon. Se adauga uleiul de masline. Se tin la frigider 3 ore. Ouale de prepelita se fierb 7 minute si apoi se curata de coji. In smantana se pune sare, piper si arpagic. In momentul servirii platoul este decorat cu oua de prepelita si castravete taiate rondele. Langa somon se pun cateva linguri de smantana.

Piure de cartofi cu hrean si oua de prepelita

Cantitati: 8 cartofi mari, 100 ml lapte, 6 oua de prepelita, 3 salate verzi, zeama de la doua lamai sau otet de mere, 2 linguri de hrean ras marunt, marar.

Preparare: Se fierb cartofii (curatati de coaja). Se scurg de apa in care au fiert si se paseaza. In acest piure se adauga laptele cald si hreanul. Fireste, pe masura ce includem hreanul, vom gusta, pentru a le asigura ca piureul nu este prea iute. Vom adauga ouale de prepelita fierte, taiate in rondele si mararul taiat marunt. Piureul va fi servit cu salata verde stropita cu lamaie sau otet de mere.

Salata de cartofi cu hering afumat

Cantitati: 1 kg. cartofi fierti in coaja, 250 gr. hering marinat, 2 cepe, 200 gr. Maioneza, 10 oua de prepelita fierte tari, 1 lamaie taiata felii subtiri, sare, piper

Preparare: Cartofii se curata de coaja si se taie cuburi mici, se adauga pestele taiat cuburi, ceapa taiata rondele subtiri, maioneza, condimentele si se amesteca. Se decoreaza cu felii de oua fierte, lamaie si frunze de salata verde.

Tarte cu ciuperci şi ouă de prepeliţă (reţetă ovo-lacto-vegetariană)

Ingrediente: 150 g făină, 1 gălbenuş, 100 g margarină, 10 ouă de prepeliţă, 400 g ciuperci proaspete, 2 cepe, 1 lingură pastă de tomate, 1 linguriţă rasă de cimbru uscat, 100 g maioneză, 1 salată verde, 1 legătură pătrunjel, sare şi piper după gust.

Mod de preparare: Din făină, margarină topită şi gălbenuş, se face un aluat pe care îl puneţi la frigider timp de 30 de minute, după ce l-aţi frămîntat bine. Apoi împărţiţi aluatul în 10 şi fiecare bucată o întindeţi uşor cu sucitorul, astfel încît să obţineţi o mică foaie pe care o aşezaţi în fiecare formă de tartă. Le coaceţi la foc mic spre mediu timp de 30 minute, după care le lăsaţi să se răcească. Tocaţi ceapa cît mai mărunt şi o căliţi în ulei şi, cînd s-a aurit, adăugaţi ciupercile curăţate şi feliate. Căliţi pînă se evaporă toată zeama pe care şi-o lasă ciupercile. Adăugaţi cimbru, sare şi piper şi amestecaţi bine. Treceţi apoi ciupercile puţin răcite prin maşina de tocat şi le amestecaţi cu maioneza şi pătrunjelul fin tocat. În fiecare tartă, aşezaţi 2-3 linguri de ciuperci cu maioneză şi peste acestea aşezaţi un ou de prepeliţă fiert şi curăţat de coajă. Pe fiecare ou, puneţi un pătrăţel de ardei roşu sau o feliuţă de ridiche roşie. Aşezaţi tartele pe un platou cu salată verde.

No comment

Undeva in Moldova...

Azi în Chişinău, subterana Ismail-Ştefan cel Mare

Papagalul meu, Rocco...